A fost lansată Campania de conștientizare și prevenire a cancerului de sân și de col uterin
„Astăzi este Ziua Mondială a Luptei Împotriva Cancerului, așa că vorbim despre prevenție. Sunt alături de noi președintele Consiliului Județean Ilfov, Marian Petrache, dr. Ala Danilceac, medic primar obstetrică-ginecologie în cadrul Spitalului Buftea, și dr. Maria Săvulea, medic primar radiolog și imagistică medicală cu competență în senologie. Fiind o boală necruțătoare și foarte des întâlnită și la noi, Spitalul de Obstetrică-Ginecologie Buftea împreună cu Consiliul Județean Ilfov, a demarat o campanie de conștientizare și prevenire a cancerului de col uterin și a cancerului de sân. Pentru că, așa cum ne spun statisticile, 140 de români mor zilnic din cauza cancerului, deoarece în anul 2018 cel puțin 50.000 de oameni au murit răpuși de această boală în România, ne-am gândit că este bine ca toată lumea să înțeleagă cât de importantă este prevenția acestei maladii. Noi suntem spital de obstetrică-ginecologie, suntem pregătiți și avem dotările necesare pentru această specialitate. Avem un laborator dotat cu aparatură modernă, în cadrul căruia putem face toate analizele medicale, inclusiv analize de depistare a virusului HPV (Papilloma virus) care este responsabil de apariția cancerului de col uterin. Totodată, în laboratorul de radiologie și imagistică avem posibilitatea de a efectua ecografii pacientelor care ni se adresează. Ecografele sunt achiziționate recent. Toate aceste servicii medicale sunt puse la dispoziția pacientelor gratuit. Trebuie doar să vină la spital, cu bilet de trimitere de la medicul de familie sau de la un alt medic specialist. Important este ca populația să conștinetizeze că trebuie să se adreseze din timp medicilor specialiști. Trebuie spus că pentru a preveni apariția cancerului de sân, anul acesta, Consiliul Județean Ilfov, va dota spitalul cu un mamograf cu tomosinteză (n.r. – aparat care permite efectuarea mamografiei digitale 3D, cea mai înaltă tehnologie în ceea ce privește depistarea leziunilor de la nivelul sânului în stadii incipiente, făcând posibilă scanarea tuturor unghiurilor). Fără acest mamograf, în cazul pacientelor trecute de 40 de ani, nu s-ar putea face un screening complet al cancerului de sân”, a spus Florentina Rudeanu, managerul Spitalului Buftea, într-o conferință de presă care a avut loc marți, 4 februarie, în cadrul unității sanitare, cu prilejul lansării campaniei.
“Cele mai multe paciente vin la medic doar atunci când prezintă anumite simptome, când își dau seama că este ceva în neregulă cu corpul lor. Până la vârsta de 45 de ani, femeile trebuie să-și facă o mamografie la fiecare doi ani și după această vârstă, anual. Oamenii trebuie să știe că aici avem și medici cu o bogată experiență profesională și aparatură performantă care permite depistarea timpurie a leziunilor potențial canceroase și stabilirea unui diagnostic precis. Din păcate, vizita la ginecolog încă mai este privită cu reticență de unele femei. De jenă, ele vin la consult foarte rar. Sunt paciente care nu au ani de zile un consult ginecologic sau senologic. Ca medic, tot timpul am spus că cel mai bun tratament pentru cancer este prevenția. De aceea, recomand ca pacienta să se prezinte la un consult ginecologic care să includă obligatoriu și consultul sânilor, măcar o dată pe an. Neprezentarea ani de zile la un consult ginecologic duce la depistarea cancerelor în faze foarte avansate. Când este într-un stadiu incipient, tratamentul se poate limita chiar la microchirurgie, la mici intervenții. Dacă vorbim de un cancer de col uterin limitat la nivelul câtorva celule, putem face doar o simplă conizație (n.r. – intervenția chirurgicală prin care se îndepărtează doar acea porțiune din cervix care conține celulele anormale, fără să mai fie nevoie de tratament cu citostatice) și pacienta să-și urmeze cursul vieții fără nicio problemă, cu condiția să vină la reevaluarea anuală. În stadii avansate, facem echipă cu oncologii pentru a-i crește speranța de viață, lucru care de multe ori nu este posibil. Atât testul Babeș-Papanicolau, cât și testarea HPV-ului și ecografia de sân sunt proceduri foarte simple, care se pot face în cabinetul de consultație. Doar neprezentarea la consult face ca pacientele să ajungă la cancere în stadii avansate. La noi în spital, pacientele care se prezintă cu bilet de trimitere de la medicul de familie fac un consult ginecologic gratuit. Astfel se stabilește dacă din punct de vedere clinic are semne sau nu de infecție cu HPV, vreo leziune cervicală. Apoi medicul stabilește schema de investigații. Putem să recoltăm minim un Babeș-Papanicolau. În cazul în care acesta este modificat, extindem investigațiile și căutăm cauza modificărilor. Ne bucură faptul că adresabilitatea spitalului a crescut, pacientele au căpătat încredere și au început să vină. Însă, din nefericire, nu doar la noi, ci în toată România, doar una din patru tinere se prezintă la medicul ginecolog pentru investigații. În general, pacientele care solicită un consult au peste 40 de ani, când boala poate fi în stadiu mult mai avansat. Încurajăm pacientele tinere să se prezinte la un consult. De fapt, un consult și un test Babeș-Papanicolau sau o determinare de HPV ar fi trebuit făcute în primii trei ani din momentul începerii vieții sexuale”, a spus dr. Ala Danilceac.
“Rostul meu aici este de factor-suport pentru acești oameni minunați. Nu pot să nu mă gândesc de unde am plecat, de la momentul anului 2012 când acest spital și-a redeschis porțile pentru pacienți după o perioadă de un an de zile în care a fost închis și ce evoluție a avut în tot acest timp. Îi spuneam doamnei manager mai devreme că mi-a fost greu la început, când nu știam dacă investițiile pe care le face aici Consiliul Județean Ilfov vor avea rezultatele scontate. După ce am văzut ce beneficii aduce oamenilor prin activitățile pe care le desfășoară acest spital, poate că am intrat în panică atunci când nu erau investițiile pe măsura la ce mă obișnuisem eu. Numai în aparatură am investit peste un million de euro în acest spital, iar el s-a dezvoltat pe măsură ce au apărut noi nevoi în urma tratamentelor și a procedurilor pe care le-a aplicat pacienților. Urmează să facem alte investiții. O clădire nouă cu trei etaje, pe care o vom face împreună cu Compania Națională de Investiții, dotarea acesteia și, bineînțeles, cel mai important lucru, aducerea unor medici care să mențină standardul foarte ridicat la care a ajuns spitalul la momentul actual. Am toată deschiderea. Sper ca acțiunea noastră de conștientizare și prevenire a cancerului să aibă succes, pentru că există o dezbatere mare în societatea românească pe ceea ce înseamnă prevenție, dar nu avem cultura prevenției tocmai pentru că nu o discutăm. În funcție de ceea ce ne spun medicii și managerul acestui spital, vom încerca să facem și o campanie la nivel județean. Ne dorim foarte mult să cultivăm acest exemplu de bună practică, prevenția. În acest mod am putea reduce foarte mult și costurile, dând posibilitate Casei Județene de Asigurări de Sănătate Ilfov și spitalelor să ajute mai mulți pacienți cu altfel de probleme de sănătate. E păcat ca atunci când autoritățile locale dotează spitalele cu aparatură care să poată să facă prevenție, noi să nu ne folosim de acest lucru spre binele nostru și al comunității. Dăm voie cât mai multor oameni să aibă acces la servicii de sănătate”, a spus Marian Petrache, președintele Cosiliului Județean Ilfov, cu prilejul lansării campaniei de la Spitalul Buftea.
Spitalul din Buftea se implică în pregătirea angajaților printr-un program realizat pe fonduri europene, alături de spitale mari și cu renume din țară: Spitalul Clinic Municipal de Urgență Timișoara, Spitalul Clinic Județean de Urgență Oradea și Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj- Napoca.
Spitalul din Buftea este primul dintre parteneri care a început implementarea proiectului ”Dezvoltarea competențelor din domeniul sănătății în managementul pre și post natal al afecțiunilor cu impact asupra mortalității infantile”.
Dr. Adrian Marin, directorul medical al spitalului și coordonatorul proiectului spune că, în final, vor fi școliți 40 de angajați ai spitalului, asistente și medici. ”Am început cu prima serie de 14 asistente, apoi joi-vineri- sâmbătă intră a doua serie de 14 persoane. Vor fi 12 cursuri până în 2020 și cursanții vor merge și la Timișoara, Oradea sau Cluj, după cum cei de acolo vin aici, la Buftea. Cursul are și o zi de demonstrații practice. Sunt patru formatori – dr. Alexandru Matei, medic primar obstetrică – ginecologie, dr. Roxana Gherghe, medic specialist neonatologie, dr. Oana Neață, medic specialist neonatologie și Alexandru Daniceac, medic primar obstetrică – ginecologie. Însă, unul dintre scopuri ale acestor cursuri este și elaborarea a trei ghiduri de practică medical în domeniul sănătății femii și a copilului la care vor lucra cadre medicale din Spitalul Buftea”.
”Ca asistent medical generalist pe secția de neonatologie, adică în prima linie de primire a copiilor atunci când vin pe lume, desigur că vreau să fiu cât mai la curent cu tot ce se face în lume în domeniul neonatologiei”, spune Lina Tudorița, de 10 ani la Spitalul Buftea.
Asistentul coordonator Simona Mihalache lucrează de 28 de ani la Spitalul din Buftea și cu toate acestea dorinta de perfecționare nu i-a dispărut: ” Și medical, și financiar am avut toate posibilitățile aici, la Spitalul din Buftea. Avem dotări care rivalizează cu ale marilor spitale și suntem foarte bine cotați în clasamentul spitalelor. Sunt absolut convinsă că aceste cursuri îmi vor completa experiența.”
Managerul spitalului, Florentina Rudeanu: ” Cea mai mare valoare a spitalului pe care îl conduc sunt oamenii. Toți! Motiv pentru care am făcut și facem mereu eforturi în așa fel încât să fie cei mai buni. Acum, pe lângă acest curs, avem asistente plecate într-un schimb de experiență la Szeged în Ungaria’’.
La Spitalul de Obstetrică – Ginecologie din Buftea, printre analizele gratuite se pot face amniocenteza – testul prenatal prin care se pot depista aproape toate anomaliile cromozomiale, inclusiv sindromul Down, trisomia 13, trisomia 18 etc. De asemenea, pentru depistarea din timp a anomaliilor genetice, la Buftea se face dublul test pentru a obține informații despre sănătatea produsului de concepție cât mai devreme în sarcină și triplul test pentru depistarea riscului de anomalii cromozomiale fetale și a defectelor de tub neural (anomalii de dezvoltare a sistemului nervos). Nu în ultimul rând sunt gratuite și ecografiile de morfologii fetale de trimestrul I, II și III care ajută la depistarea unora dintre cele mai grave anomalii de care ar putea suferi viitorul copil.
Spitalul Județean Buftea a fost modernizat de Consiliul Județean Ilfov. Au existat, de asemenea, investiții majore în aparatură medicală de ultimă oră. Următorul proiect este cel de extindere a unității medicale.
Managerul spitalului, Florentina Rudeanu : ‘’Desigur, mergem în paralel cu profesionalizarea lor în vederea viitoarei extinderi a spitalului. Ne confruntăm cu o lipsă acută a spațiului, sunt cabinete de specialitate care funcționează în construcții modulare. Avem 2 săli de operații împărțite pe două etaje, la fel saloanele de terapie intensive. Ori, circuitul medical corect este altul, cu toate pe un etaj și asta ne dorim de la extinderea clădirii”.
Proiectul este acum în faza de studio de fezabilitate, iar nota de fundamentare prevede o clădire de 750 m2 amprentă la sol, trei etaje plus mansardă.
Sursa: Consiliul Județean Ilfov
Ginecologul Alexandru Matei ne expune cauzele infertilităţii şi soluţiile de combatere a ei, dar şi paşii pe care trebuie să-i urmezi dacă nu rămâi însărcinată. Mai multe despre concepţie şi fertilitate aici: http://www.totuldespremame.ro/preconceptie
România se află pe locul al treilea în Europa în privinţa naşterilor prin cezariană – iar asta deşi cea mai puţin riscantă metodă de a-ţi aduce copilul pe lume este cea naturală.
În spitalele noastre, se fac anual peste 70.000 de operaţii „la cerere”, fără ca mama sau bebeluşul să aibă afecţiuni care s-ar agrava, în cazul naşterii normale.
Este o practică nefericită, spun medicii. În spate stau multe mituri şi temeri ale viitoarelor mame, pe care puţini doctori au timp să le clarifice.
Mai sunt doar câteva ore până când Mihaela îşi va cunoaşte fetiţa. Are 28 de ani şi a dus sarcina până acum fără probleme.
Reporter: „Când aţi decis modul în care veţi naşte?”
Mihaela Niculae: „De la început, din cauza fricii. Mi-e foarte frică de naşterea normală şi am decis, împreună cu doctorul, să nasc prin cezariană. Mama m-a născut natural. S-a chinuit, asta mi-a spus. Şi m-a speriat şi mai rău!”
În anii 70, vârsta medie la care româncele aveau primul copil era 22 de ani. Regula generală era naşterea naturală, fără controlul durerilor. Gravidele luau acest lucru ca atare. În prezent, schimbările în societate şi aplecarea spre carieră au ridicat această vârstă la 27 de ani. S-au activat, astfel, şi întrebări la care gravidele caută răspuns.
Din nefericire, întreabă, de multe ori, pe cine nu trebuie. Viitoarea mama citeşte, de pildă, că orice femeie mignonă, cu bazinul îngust, va ajunge tot la bisturiu, după un travaliu interminabil. Este un mit, spun medicii; acest scenariu dramatic nu e o certitudine şi, în plus, acum există anestezia epidurală, care alină o bună parte din dureri.
Dr. Matei Alexandru, medic primar Obstretică-Ginecologie: „Toate sarcinile încercam să le ducem spre o naştere pe cale naturală, este prima opţiune. Când avem un bazin strâmtat, e posibil ca un copil mic să poată trece prin canalul de naştere, dar asta presupune proba de travaliu.”
Doar dacă în câteva ore bebeluşul nu progresează, viitoarea mămica e dusă în sala de operaţie. Medicii spun că merită să încerci, pentru că naşterea normală înseamnă manevre mai puţin invazive pentru mama şi bebeluş, faţă de cezariană. Plus recuperare şi alăptare mai rapide – imediat sau în câteva ore, după expulzie.
Există, ce-i drept, contraindicaţii absolute pentru naşterea normală: dacă mama are miopie, hipertensiune, diabet, obezitate sau infecţii intime sau dacă bebeluşul are probleme. În aceste situaţii, cezariana nu e o tragedie, ci o realitate pentru care gravidă trebuie să se pregătească.
Bebeluşul Loredanei, de pildă, nu s-a întors în poziţia bună pentru naşterea naturală.
Loredana Carstian: „Mama mea a născut natural. Am prietene care au născut şi prin cezariană, şi natural. Tocmai de asta m-am gândit să nasc natural. Dar dacă situaţia a fost de aşa natură, am ajuns aici. Dată fiind situaţia, n-aş vrea să risc. Ştiu aşa, în mare, ce înseamnă o anestezie şi îmi doresc să mă ridic cât mai repede. O să fac tot posibilul să mă ridic cât mai repede.”
Cezariana este cea mai amplă intervenţie chirurgicală abdominală. O echipă bună va şti să controleze fiecare pas, inclusiv riscul de infecţie = un risc pe care nu merită totuşi să ţi-l asumi „la cerere”.
Dr. Matei Alexandru, medic primar Obstretică-Ginecologie: „Pacienta scapă de durerile naşterii, dar chiar dacă se administrează diverse medicamente. Tot este un disconfort şi necesită o supraveghere de mai lungă durată în compartimentul de terapie intensivă.”
Refacerea lăuzei e inevitabil mai lentă, lactaţia se instalează mai târziu, iar depresia post-partum apare mai uşor, din cauza apropierii fizice mai dificile cu nou-născutul.
Să păstrăm aşadar lucrurile cât mai simple. Carmen a născut natural al patrulea copil. Prima oară, acum 12 ani, a fost luată pe nepregătite.
Carmen Avramescu: „Deja de la fiecare naştere încolo am căpătat experienţă.”
Reporter: „O teamă, o angoasă mai există înainte?”
Carmen Avramescu: „Există emoţie la fiecare naştere, poate să fie a zecea!”
Acum şi-a adus pe lume fetiţa după un travaliu de patru ore. E un final fericit, la care contribuie comunicarea cu doctorul, informarea din surse sigure, dar şi respectul gravidei faţă de limitele şi nevoile propriului corp.
Dacă până în 2011 a fost un spital orășenesc, trecut apoi pe lista unităților medicale programate pentru închidere, dar, din fericire redeschis, din octombrie 2012 spitalul din Buftea funcționează acum ca maternitate de nivel 1 (aici născându-se, ultimii 5 ani, peste 2.200 de copii – un număr mare, dacă ținem cont de numărul mic de paturi aprobat pentru compartimentul de neonatologie, respectiv 8 paturi). Până de curând, unitatea avea 3 incubatoare cu o vechime de peste 12 ani, iar restul echipamentului medical din secția de neonatologie era, de asemenea, unul învechit. Din această cauză, anul trecut, din 33 de bebeluși prematuri, care s-au născut aici, 15 au necesitat transfer în alte secții de neonatologie din București, la rândul lor, supraaglomerate.
”Cu aparatura primită astăzi facem un pas mare înainte spre siguranța nou născuților, spre salvarea micuților care pășesc cu sfială în viață și spre liniștea părinților acestor copii”, a explicat, extrem de bucuroasă, managerul unității medicale, Florentina Rudeanu. Evident, în asentimentul domniei sale a fost și dr. Oana Neață, șeful compartimentului neonatologie, care a vorbit despre drama medicului care știe că ar putea salva un prematur, dar nu o poate face cu … mâinile goale!
Rata mortalității infantile, în scădere
Revenind la donație, aceasta a avut o valoare de 18.148 de euro, și a fost făcută de către organizația Salvați Copiii România, cu spijinul Porsche Bank, ca parte ca programului de combatere a mortalității infantile, derulat de organizație, încă din 2010, la nivel național. Gabriela Alexandrescu, președintele executiv al Salvați Copiii România a declarat că, în acest timp, progresul în asigurarea tratamentului adecvat și imediat prematurilor este unul vizibil. Spre exemplu, rata mortalității infantile a scăzut de la 10,1 la mia de copii născuți vii (cât se înregistra la startul programului) la 8 la mia de nou-născuți vii, în 2015. Cu toate acestea, rămâne rata cea mai ridicată din Europa și este dublă ca valoare, față de media europeană.
Amalia Năstase, ambasador al organizației Salvați Copiii România, prezentă la evenimentul de la Buftea, a reiterat, la rândul său, importanța implicării sociale a tuturor oamenilor (și a vorbit, în acest context, inclusiv despre voluntariat), pentru ca schimbarea în bine să fie cu adevărat de durată. “Programul Salvați Copiii de reducere a mortalității infantile are mai multe virtuți: dincolo de sprijinul direct acordat medicilor, prin dotarea maternităților, acest program a reușit să dezvolte o componentă puternică de responsabilizare socială. Sunt extrem de bucuroasă că oamenii au înțeles cât de important este să se implice”, a subliniat Amalia Năstase.
23 ianuarie 2017. Încă o zi de luni, cu rutină săptămânală – teren, redacție, ziar… Nimic ieșit din comun, nici chiar acțiunea la care primisem invitație de participare – Maternitatea Buftea (fostă ”Dr. M. Burghele”) primește un aparat de screening auditiv pentru nou-născuți. Un gest frumos, însă deloc spectaculos – pentru că, DA, mai există și oameni care se implică pentru a le face semenilor viața mai ușoară!
Povestea care se țese în jurul acestui dispozitiv medical, deși poate părea un scenariu al unei cărți siropoase, scrise lejer, este, acum, deloc ieșită din comun pentru protagoniști. Este o lecție de viață pe care o trăiesc frumos, modest, fără efort, din inimă, sincer… Și nu se sfiesc de niciun fel să vorbească despre ea…
Familia Ghișa, venită din anul 2003 în orașul Buftea: Nadia-Georgeta, coafeză, și Laurențiu-Gabriel – taximetrist. Deși căsătoriți de ceva vreme, nu reușesc să aibă copii biologici, așa că se decid să adopte. Li se aprobă să ia, pentru început, în plasament familial, nu una, ci două fetițe gemene, de etnie romă, cu vârsta de puțin peste 3 ani. Fericirea îi copleșește, Larisa și Lorena sunt ”prințesele” lor, despre care află că s-au născut la Maternitatea Buftea, unde, după ce mama naturală le-a abandonat, au fost botezate de către cineva din spital. Se decid să o caute pe nașa fetelor, să îi mulțumească pentru că le-a creștinat pe micuțe și să lege o relație. Un drum la spital, iar demersul are succes imediat, pentru că doamna Vicky Costache este cea care, cu multă dragoste, a botezat, de-a lungul timpului pe care l-a lucrat în spital, 10 copilași abandonați în maternitate. Nașa este bucuroasă să-și revadă finuțele și, cu atât mai fericită și mulțumită să vadă că fetele au ajuns într-o familie care le iubește ca pe ochii din cap. Și, pentru că e loc de și mai multă fericire, părinții Nadia și Laurențiu primesc încă o veste bună de la Protecția Copilului. Un asistent maternal are în grijă o altă fetiță de aproape un an, născută la doar 26 de săptămâni și aproximativ 800 de grame, abandonată în spital. Și care este … sora biologică a Larisei și Lorenei. Mai mult, este adoptabilă. Lucrurile nu puteau, evident, să fie altfel. Nadia, Laurențiu, Larisa și Lorena o cunosc pe micuța Iasmina – Gabriela, care, așa cum ne-a povestit mama, îi ruga din ochișorii ei negri să fie și ea luată în noua familie. Nu au stat pe gânduri, iar Iasmina a ajuns și ea în familia Ghișa. S-a întremat și a devenit un copil extrem de fericit, o artistă talentată – ”în aluat de sare”. Acum, Larisa și Lorena au 11 ani, iar cea mică, Iasmina, 8 ani. Toate trei sunt adoptate ”cu acte în regulă”, de la finalul anului 2010.
Asociația “CARE FACE!“
Timpul trece, iar familia Ghișa se simte datoare să împartă din bucuria lor și altora. Înființează în 2015 Asociația ”Princesses and the kids”, asociație implicată în diverse acțiuni de binefacere pentru copii și familii aflate în situții dificile.
Și, pornind de la faptul că, la o banală investigare a auzului Larisei, descoperă că aceasta suferă de hipoacuzie neuro-senzorială bilaterală (fiind obligați să îi cumpere, iar ea să poarte toată viața aparat auditiv), soții Ghișa au decis să ajute și alți părinți, demarând campania ”Află din timp”. Un proiect al cărui scop a fost strângerea de fonduri pentru achiziționarea unui aparat de screening auditiv pentru nou-născuți, pe care să-l dea spre folosință – unde în altă parte decât Maternității Buftea!
Aici, la Spitalul de Obstetrică-Ginecologie din Buftea, managerul unității, Florentina Rudeanu, se dovedește a fi un partener pe măsura inițiativei familiei Ghișa și primește, în luna decembrie 2016, cu bucurie, demersul acesteia. Trebuie să o spunem, însă, că a existat o ușoară îndoială că lucrurile se vor întâmpla într-un timp rezonabil.
Ei bine, poate că deloc surprinzător, dat fiind întreg context pe care vi l-am relatat, cu implicarea a două societăți comerciale din Buftea și trei din Capitală, banii sunt strânși în mai puțin de 3 săptămâni – circa 4.000 de euro – aparatul de nouă generație (Echo-Screen III) este achiziționat și donat spitalului, personalul medical este instruit să-l folosească, iar testele încep imediat. Așa că, luni, cei șase bebeluși care se aflau în maternitate – 5 fetițe și un cavaler – au fost testați GRATUIT, iar părinții lor au aflat bucuroși că micuții nu au probleme auditive.
O familie modestă și generoasă
Pentru bebelușii din maternitate surprizele nu s-au terminat aici. Fiecare a primit din partea Asociației ”Princesses and the kids”, chiar prin intermediul celor trei prințese, Larisa, Lorena și Iasmina, însoțite de părinți și de nașa Vicky, hăinuțe elegante pe care pot să le îmbrace într-un context de sărbătoare – poate chiar la botez.
Cum mai ajută asociația? Dacă nu este suficient demersul despre care am povestit deja, amintim aici și de alte câteva acțiuni (din cele 20 de proiecte, peste 1.000 de ore de voluntariat și peste 500 de copii și adulți ajutați) ale Asociației ”Princesses and the kids”, cu precizarea că ”Asociația” înseamnă doar cei cinci membri ai familiei Ghișa!
Așadar: Kiwi Fashion – asociația a adunat pentru oamenii nevoiași din Buftea, haine și încălțăminte, le-a triat, spălat și călcat, iar apoi le-a oferit acestora. Lu Kids – ”Iepurașul copiilor”- hăinuțe noi au ajuns la copiii nevoiași din Brănești, la Parohia Lada din județul Teleorman sau la Asociația Edulier – Corbeanca. Liren – ”Dăruiește și zâmbește” – a fost, de asemenea, un proiect important al asociației. 20 de copiii din familii cu nevoi sociale din Buftea au fost preluați de o clinică din București, pentru tratament stomatologic complet. Timp de 9 săptămâni, cu transport asigurat de Primăria Buftea, micuții au fost aduși în Capitală la tratament și au fost învățați cum să aibă grijă de sănătatea dinților. Proiectul va continua până când copiii implicați vor împlini 18 ani. 1 iunie – ”Cănuța cu bomboane” – pentru patru spitale de pediatrie din București – a fost o altă acțiune desfășurată de asociație, ca sprijin al unei campanii declanșate pe Facebook. Au fost peste 200 de cănuțe personalizate manual de fetele familiei Ghișa, umplute cu dulciuri, fructe și accesorii de petrecere care au fost dăruite copiilor internați.
Dacă doriți, puteți ajuta și dumneavoastră!
Completând formularul 230, puteți redirecționa 2% din impozitul anual pe veniturile din salarii și asimilate salariilor, către susținerea asociației ”Princesses and the kids”. Codul de identificare fiscală este – 34784603, iar contul bancar (IBAN) este RO58BACX00000011682 47000.
