• TELEFON URGENȚE: 112 | Operator de date cu caracter personal – Notificare ANSPDCP Nr. 3779

Spitalul de Obstetrică-Ginecologie Buftea a devenit un reper în sănătate, în Regiunea București-Ilfov

Spitalul de Obstetrică-Ginecologie Buftea a devenit un reper în sănătate, în Regiunea București-Ilfov

44610397_1148984808560053_205630153525559296_oDotată cu aparatură performantă de ultimă generație, Secția de Obstetrică-Ginecologie dispune de săli de operație complet utilate, cu sistem de chirurgie minim invazivă (laparoscop, histeroscop, sistem de electrocoagulare vasculară, aparat de radiologie mobil pentru sala de operație). Departamentul de Neonatologie este modernizat cu incubatoare, lămpi de fototerapie, monitoare pentru nou-născuți, aparat pentru screeningul auditiv al nou-născutului, aparat de ventilație asistată, iar până la sfârșitul anului va avea în dotare un ecograf ultraperformant. De asemenea, compartimentul de chirurgie generală dispune de aparatură performantă (laparoscop, endoscop, sistem de electrochirurgie, aparat de anestezie, sală de operații complet echipată) astfel încât să asigure o gamă largă de servicii medicale moderne. Investițiile au fost făcute exclusiv din fondurile primite de la Consiliul Județean Ilfov.

Spitalul are în structura organizatorică 50 de paturi pentru spitalizarea continuă și 10 paturi spitalizare de zi, laboratoare de analize medicale, radiologie și imagistică medicală, dar și un ambulatoriu integrat cu 7 cabinete în specialitățile Cardiologie, Medicină Internă, Obstetrică-Ginecologie, Chirurgie Generală, Neurologie, Pediatrie și Diabet zaharat, nutriție și boli metabolice.

Aparatura medicală achiziționată a permis axarea specialiștilor chirurgi pe chirurgia minim-invazivă cu timpi mici de spitalizare a cazului și disconfort post operator minim pentru pacient.

Unitatea spitalicească are contracte de furnizare de servicii medicale încheiate cu Casa de Asigurări de Sănătate Ilfov oferind astfel servicii pentru spitalizare continuă, spitalizare de zi, consultații și servicii în ambulatoriul integrat al spitalului, servicii radiologice și investigații de laborator. Aceste servicii sunt asigurate atât în baza biletului de trimite de la medicul de familie, cât și pentru cazurile de urgență medico-chirurgicală.

Vă reamintim că Spitalul de Obstetrica-Ginecologie Buftea a fost redeschis de Consiliul Județean Ilfov în anul 2012, după ce activitatea spitalului, denumit înainte de redeschidere Spitalul Orășenesc Dr. Maria Burghele, fusese suspendată.

Marian Petrache, președinte Consiliul Județean Ilfov: „Rămânem consecvenți strategiei pe care am asumat-o încă din anul 2012, când am preluat conducerea județului și am hotărât că domeniile prioritare pentru noi sunt educația și sănătatea. Mulțumesc managerului Florentina Mirela Rudeanu și întregii echipe care coordonează Spitalul de la Buftea, pentru că pun suflet în activitatea lor, iar investițiile noastre își ating scopul. Vin în sprijinul oamenilor.”

Posibilitatea oferirii unor servicii de calitate prin dotare cu aparatură performantă și supra-specializarea personalului medical au dus la creșterea adresabilității serviciilor spitalului către populație, de la 19.179 consultații/servicii în anul 2013 la 36.626 în anul 2017. Astfel, dacă în cele 3 luni de activitate din anul 2012, la Spitalul din Buftea se nășteau 57 de copii, în primele 9 luni ale lui 2018 aici au fost aduși pe lume 459 de bebeluși. Iar numărul internărilor a crescut de 5 ori. Dacă la redeschiderea spitalului erau angajați 18 medici și 38 personal mediu-sanitar, acum sunt 28 de medici și 58 de cadre medii.

Sursa: Consiliul Județean Ilfov

Româncele preferă nașterea prin cezariană. Medicii spun că cea naturală e mai puțin riscantă

România se află pe locul al treilea în Europa în privinţa naşterilor prin cezariană – iar asta deşi cea mai puţin riscantă metodă de a-ţi aduce copilul pe lume este cea naturală.

În spitalele noastre, se fac anual peste 70.000 de operaţii „la cerere”, fără ca mama sau bebeluşul să aibă afecţiuni care s-ar agrava, în cazul naşterii normale.

Este o practică nefericită, spun medicii. În spate stau multe mituri şi temeri ale viitoarelor mame, pe care puţini doctori au timp să le clarifice.

Mai sunt doar câteva ore până când Mihaela îşi va cunoaşte fetiţa. Are 28 de ani şi a dus sarcina până acum fără probleme.

Reporter: „Când aţi decis modul în care veţi naşte?”
Mihaela Niculae: „De la început, din cauza fricii. Mi-e foarte frică de naşterea normală şi am decis, împreună cu doctorul, să nasc prin cezariană. Mama m-a născut natural. S-a chinuit, asta mi-a spus. Şi m-a speriat şi mai rău!”

video
play-sharp-fill
37 la sută dintre românce nasc prin cezariană, dar în trei sferturi din cazuri nu există un motiv medical. Zona gri a Internetului – adică informarea din surse incerte, dar şi neîncrederea în sistemul medical, amplifică angoasele femeii însărcinate legate de naşterea naturală.

În anii 70, vârsta medie la care româncele aveau primul copil era 22 de ani. Regula generală era naşterea naturală, fără controlul durerilor. Gravidele luau acest lucru ca atare. În prezent, schimbările în societate şi aplecarea spre carieră au ridicat această vârstă la 27 de ani. S-au activat, astfel, şi întrebări la care gravidele caută răspuns.

Din nefericire, întreabă, de multe ori, pe cine nu trebuie. Viitoarea mama citeşte, de pildă, că orice femeie mignonă, cu bazinul îngust, va ajunge tot la bisturiu, după un travaliu interminabil. Este un mit, spun medicii; acest scenariu dramatic nu e o certitudine şi, în plus, acum există anestezia epidurală, care alină o bună parte din dureri.

Dr. Matei Alexandru, medic primar Obstretică-Ginecologie: „Toate sarcinile încercam să le ducem spre o naştere pe cale naturală, este prima opţiune. Când avem un bazin strâmtat, e posibil ca un copil mic să poată trece prin canalul de naştere, dar asta presupune proba de travaliu.”

Doar dacă în câteva ore bebeluşul nu progresează, viitoarea mămica e dusă în sala de operaţie. Medicii spun că merită să încerci, pentru că naşterea normală înseamnă manevre mai puţin invazive pentru mama şi bebeluş, faţă de cezariană. Plus recuperare şi alăptare mai rapide – imediat sau în câteva ore, după expulzie.

Există, ce-i drept, contraindicaţii absolute pentru naşterea normală: dacă mama are miopie, hipertensiune, diabet, obezitate sau infecţii intime sau dacă bebeluşul are probleme. În aceste situaţii, cezariana nu e o tragedie, ci o realitate pentru care gravidă trebuie să se pregătească.

Bebeluşul Loredanei, de pildă, nu s-a întors în poziţia bună pentru naşterea naturală.

Loredana Carstian: „Mama mea a născut natural. Am prietene care au născut şi prin cezariană, şi natural. Tocmai de asta m-am gândit să nasc natural. Dar dacă situaţia a fost de aşa natură, am ajuns aici. Dată fiind situaţia, n-aş vrea să risc. Ştiu aşa, în mare, ce înseamnă o anestezie şi îmi doresc să mă ridic cât mai repede. O să fac tot posibilul să mă ridic cât mai repede.”

Cezariana este cea mai amplă intervenţie chirurgicală abdominală. O echipă bună va şti să controleze fiecare pas, inclusiv riscul de infecţie = un risc pe care nu merită totuşi să ţi-l asumi „la cerere”.

Dr. Matei Alexandru, medic primar Obstretică-Ginecologie: „Pacienta scapă de durerile naşterii, dar chiar dacă se administrează diverse medicamente. Tot este un disconfort şi necesită o supraveghere de mai lungă durată în compartimentul de terapie intensivă.”

Refacerea lăuzei e inevitabil mai lentă, lactaţia se instalează mai târziu, iar depresia post-partum apare mai uşor, din cauza apropierii fizice mai dificile cu nou-născutul.

Să păstrăm aşadar lucrurile cât mai simple. Carmen a născut natural al patrulea copil. Prima oară, acum 12 ani, a fost luată pe nepregătite.

Carmen Avramescu: „Deja de la fiecare naştere încolo am căpătat experienţă.”
Reporter„O teamă, o angoasă mai există înainte?”
Carmen Avramescu: „Există emoţie la fiecare naştere, poate să fie a zecea!”

Acum şi-a adus pe lume fetiţa după un travaliu de patru ore. E un final fericit, la care contribuie comunicarea cu doctorul, informarea din surse sigure, dar şi respectul gravidei faţă de limitele şi nevoile propriului corp.

Sursa: Stirile ProTV ”Ce se intampla doctore”

Spitalul de Obstetrică-Ginecologie din Buftea a primit aparatură medicală modernă pentru îngrijirea prematurilor

Spitalului de Obstetrică-Ginecologie din Buftea a primit, recent, un incubator de terapie intensivă, o masă radiantă cu modul de resucitare și o lampă de fototerapie – aparatură medicală necesară îngrijirii copiilor care se nasc aici, înainte de termen.

Dacă până în 2011 a fost un spital oră­șe­nesc, trecut apoi pe lista unităților medicale programate pentru închidere, dar, din fericire redeschis, din octombrie 2012 spitalul din Buftea funcționează acum ca maternitate de nivel 1 (aici născându-se, ultimii 5 ani, peste 2.200 de copii – un număr mare, dacă ținem cont de numărul mic de paturi aprobat pentru compartimentul de neonatologie, respectiv 8 paturi). Până de curând, unitatea avea 3 incubatoare cu o vechime de peste 12 ani, iar res­tul echipamentului medical din secția de neonatologie era, de asemenea, unul învechit. Din această cauză, anul trecut, din 33 de bebeluși prematuri, care s-au născut aici, 15 au necesitat transfer în alte secții de neonatologie din București, la rândul lor, supraaglomerate.

”Cu aparatura primită astăzi facem un pas mare înainte spre siguranța nou născuților, spre salvarea micuților care pășesc cu sfială în viață și spre liniștea părinților acestor copii”, a explicat, extrem de bucuroasă, managerul unității medicale, Florentina Rudeanu. Evident, în asentimentul domniei sale a fost și dr. Oana Neață, șeful compartimentului neonatologie, care a vorbit despre drama medicului care știe că ar putea salva un prematur, dar nu o poate face cu … mâinile goale!

Rata mortalității infantile, în scădere

Revenind la donație, aceasta a avut o valoare de 18.148 de euro, și a fost făcută de către organizația Salvați Copiii România, cu spijinul ­Porsche Bank, ca parte ca programului de combatere a mortalității infantile, derulat de organizație, încă din 2010, la nivel național. Gabriela Alexandrescu, președintele executiv al Salvați Copiii România a declarat că, în acest timp, progresul în asigurarea tra­tamentului adecvat și imediat prematurilor este unul vizibil. Spre exemplu, rata mortalității infantile a scăzut de la 10,1 la mia de copii născuți vii (cât se înregistra la startul programului) la 8 la mia de nou-născuți vii, în 2015. Cu toate acestea, rămâne rata cea mai ridicată din Europa și este dublă ca valoare, față de media europeană.

Amalia Năstase, ambasador al organizației Sal­vați Copiii România, pre­­zentă la evenimentul de la Buftea, a reiterat, la rândul său, importanța implicării sociale a tuturor oamenilor (și a vorbit, în acest context, inclusiv despre voluntariat), pentru ca schimbarea în bine să fie cu adevărat de durată. “Programul Salvați Copiii de reducere a mortalității infantile are mai multe virtuți: dincolo de sprijinul direct acordat medicilor, prin dotarea maternităților, acest program a reușit să dezvolte o componentă puternică de responsabilizare socială. Sunt extrem de bucuroasă că oamenii au înțeles cât de important este să se implice”, a subliniat Amalia Năstase.

 

Sursa: Jurnalul de Ilfov

Page Reader Press Enter to Read Page Content Out Loud Press Enter to Pause or Restart Reading Page Content Out Loud Press Enter to Stop Reading Page Content Out Loud Screen Reader Support